Dr. Ing. Petcu Daniel, Pedorthic Art

Sau mă calci pe nervi! Sunt două expresii binecunoscute care sugerează o stare de iritare sau de nervozitate pe care ne-o produce altcineva. Și de ce ar fi „bătăturile” și „nervii” zone atât de sensibile încât să fie asociate cu starea de iritare, disconfort sau chiar durere pe care o resimțim câteodată?

Bătăturile sau hipercheratozele (extinse sau cricumscrise) reprezintă în principal o reacție prin îngroșare a pielii ca răspuns la presiunea și forțele de frecare ce se manifestă la suprafața de contact a piciorului cu suprafața de sprijin, cu încălțămintea sau între degetele picioarelor.

Literatura medicală identifică două categorii principale de factori care favorizează apariția și evoluția bătăturilor:

Factori intrinseci cum ar fi deformații ale picioarelor și degetelor (picior plat – Pes Planus sau picior cu bolta înaltă – Pes Cavus, degete ciocan, monturi – Hallux Abducto- Valgus), lipsa de mobilitate din articulații (Hallux Limitus, Hallux Rigidus), mobilitatea excesivă a unor articulații, proeminente osoase, atrofia țesuturilor care protejează capetele articulațiilor metatarso-falangiene etc.

Factori extrinseci cum ar fi cei determinați de cât de bine vi se potrivește încălțămintea din punct de vedere al corespondenței cu dimensiunile și forma piciorului, de timpul petrecut în picioare în timpul zilei sau de nivelul de intensitate al activității pe care o desfășurați, în special în cazul persoanelor care practică frecvent diferite sporturi etc.

Antepiciorul reprezintă principala zona în care apar bătăturile / calozitățile, dar nu este singura. Bătăturile pot aparea și în zona călcâielor, în special datorită presiunii mari generate de un staif rigid sau a forțelor de frecare dintre încălțăminte și picior, în situația în care piciorul alunecă spre vârf, iar talpa nu este suficient de flexibilă permițând calcâiului să se miște în raport cu staiful (practic, atunci când călcâiul iese din încălțăminte).

Polizarea, debridarea sau folosirea diferitelor creme reprezintă prima opțiune, cu efecte rapide pe termen scurt și având ca rezultat scăderea presiunii exercitate de către bătătură și în consecință a durerii provocate de aceasta. Nu de puține ori bătăturile reapar și atunci problemele reapar! Ceea ce duce la concluzia că doar prin polizare sau aplicarea diferitelor creme nu a fost îndepărtată cauza principală care determină apariția lor. Acesta este motivul pentru care încercăm să detaliem cauzele de natură mecanică implicate în apariția și dezvoltarea bătăturilor. Vom înțelege astfel necesitatea efectuării unui examen biomecanic al mersului sau, mai complicat și greu de pus în practică, necesitatea schimbării stilului de încălțăminte atât de drag nouă. Și asta în ciuda unui studiu efectuat în anul 2016 în Australia pe un eșantion format dintr-un număr de 2627 de doamne cu vârsta cuprinsă între 50-89 de ani, care a demonstrat faptul că purtarea în jurul vârstei de 20-29 de ani a încălțămintei cu vârf ascuțit și toc înalt poate fi critică pentru dezvoltarea monturilor mai târziu. Cu toate consecințele care decurg din acest fapt și pe care încercăm să le trecem în revistă în acest articol.

Astfel,

Presiunea: atât presiunea ridicată aplicată un scurt timp (spre exemplu în activitățile sportive), cât și presiunea scăzută aplicată mult timp pe suprafața picioarelor (spre exemplu statul în picioare un timp îndelungat) pot determina apariția bătăturilor. Limitarea mișcării degetului mare (halucele) la o valoare mai mică decât cea necesară pentru un mers eficient determină creșterea presiunii pe haluce și apariția bătăturilor pe falanga proximală sau pe cea distală. Există situații precum în cazul afecțiunii denumite Hallus Limitus în care datorită acestei limitări a mobilității articulației apar mișcările de compensare, fapt care poate determina apariția bătăturilor pe partea laterală a antepiciorului. O orteză funcțională de picior care să faciliteze mișcarea în articulația degetului mare (articulația metatarso-falangiană I) va crește domeniul de mișcare al acesteia eliminând în timp nevoia de compensare și de transfer a presiunilor către partea laterală. Atunci când halucele este rigid, semnificând absența mobilității în articulația metatarso-falangiană I, afecțiune care poartă numele de Hallux Rigidus, o orteză de picior nu va mai fi suficientă, fiind necesară utilizarea încălțămintei cu talpa balansoar semirigidă sau rigidă. Aceasta este o încălțăminte cu vârful ridicat care va determina o facilitare a mersului pe direcția înainte, în condițiile lipsei de mobilitate, reducând astfel nevoia de transfer a greutății pe partea laterală a piciorului.

Aveți o încălțăminte deschisă (tip sanda cu barete) cu toc înalt la care degetele depășesc conturul tălpii aproape atingând suprafața de sprijin într-o încercare disperată de a se stabiliza pe talpă? Încălțămintea cu toc înalt determină o distribuție a greutății preponderent pe antepicior. O lipsă a curburii calapodului și implicit a tălpii încălțămintei în zona mediopiciorului determină o alunecare a piciorului către vârf. Vârful ascuțit al încălțămintei determină o poziție vicioasă a degetelor împreună cu o presiune ridicată atât la suprafața de contact cu bombeul dur al încălțămintei, cât și între degete. Deformația degetelor prin curbarea lor accentuată (degete în ciocan) datorată încercării de a stabiliza piciorul, determină apariția presiunilor ridicate și a bătăturilor pe fața dorsală a degetelor la nivelul articulațiilor interfalangiene. De câte ori ați verificat interiorul încălțămintei? Pentru ca o îmbinare a pieselor fețelor sau a căptușelilor exact pe zona articulațiilor metatarso-falangiene I și V nu face altceva decât să crească presiunea pe acele articulații. Cu atât mai mult în situația în care sunt prezente și monturile, afecțiune cunoscută sub numele de Hallux-Abducto-Valgus. Nu este greu să ne imaginăm ce se întâmplă atunci când degetul al doilea începe să treacă deasupra halucelui și asta chiar și în pantofii cei noi din piele lăcuită!

Frecarea: un picior hipermobil, cum este piciorul plat, determină o mai mare mobilitate a antepiciorului în planul orizontal în faza de propulsie când calcâiul s-a ridicat de pe suprafața de sprijin, forțele exercitate fiind mai mari decât greutatea corpului. Această mobilitate ridicată într-un moment în care piciorul trebuie să fie stabil, astfel încât să transfere în mod eficient greutatea de pe un picior pe celălalt determină o creștere a forțelor de frecare atât pe fața plantară, cât și pe cea dorsală a piciorului favorizând apariția bătăturilor. Atunci când degetele prezintă deformația numită degete în ciocan, țesutul moale care protejează articulațiile pe suprafața plantară se deplasează înainte, lăsând articulațiile neprotejate de presiunea plantară ridicată în timp ce țesutul subțire rămas trebuie să facă față forțelor mari de frecare ce apar. Și cum va face față? Reacționând și formând bătături sub capetele articulațiilor matatarso-falangiene. O orteză de picior care să stabilizeze retropiciorul poate avea ca efect o diminuare a mișcării antepiciorului, a forțelor de frecare și implicit a apariției și evoluției bătăturilor. Opusa situației în care articulația metatarso-falangiană I (adică cea corespunzătoare degetului mare / halucelui) are un domeniu de mișcare limitat este situația în care aceasta este hipermobilă. Cum această articulație împreună cu degetul mare sunt ultimele care ar trebui să se ridice de pe sol în timpul ciclului de mers, presiunea exercitată de suprafața de sprijin nu mai are oponent, transferându-se pe zonele adiacente, respectiv pe articulațiile metatarso-falangiene 2 și 3 și favorizând apariția bătăturilor în zonele respective.

Sunt argumente care susțin necesitatea efectuării unui exa­men biomecanic al mersului atunci când observăm că s-au format bătături care pe lângă aspectul inestetic devin în timp și sursa de durere. Există totuși un aspect pozitiv în faptul că „bătăturile” și „nervii’ ne fac să le simțim intens prezența! Putem conștientiza cel mai bine acest lucru atunci când ne gândim la persoanele cu neuropatie diabetică. Pentru că în neuropatia diabetică nu mai este simțită durerea produsă de bătături, ceea ce crește riscul de apariție al ulcerațiilor sau al altor complicații care pun o mare presiune atât financiară, cât și emoțională pe persoana implicată și pe cei apropiați ei.

În concluzie, atenție la bătături! La figurat, dar mai ales la propriu!

Centrul Medical de Podiatrie București este o Clinică Medicală Multidisciplinară specializată în îngrijirea piciorului.

Adresa: Calea Dudești nr. 104-122, Corp B (C2), sector 3, București (aripa dreaptă a Policlinicii Vitan)

Email: bucuresti@clinicapodiatrie.ro

Telefon: 0770 337 793 / 0770 338 551

 

Bibliografie:

Martin J Spink, Hylton B Menz and Stephen R Lord, Distribution and correlates of plantar hyperkeratotic lesions in older people, Journal of Foot and Ankle Research 2009, 2:8 doi:10.1186/1757-1146-2-8, Open Access

Dishan Singh, George Bentley, Saul G Trevino, Callosities, corns, and calluses, BMJ 1996;312:1403-6

Hylton B. Menz et al., Epidemiology of Shoe Wearing Patterns Over Time in Older Women: Associations With Foot Pain and Hallux Valgus, J Gerontol A Biol Sci Med Sci, 2016, Vol. 00, No. 00, 1–7.