În această ediție Ioana Dragoicea, Medic primar Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Estetică ne-a răspuns la câteva întrebări și ne-a ajutat astfel să clarificăm o parte dintre dilemele cu care se confruntă foarte multe femei atunci când se gândesc la o intervenție estetică. Am aflat, printre altele, despre folosirea incorectă a titulaturii de „medic estetician”, pe care o întâlnim din ce în ce mai des și, de asemenea, ne-a ajutat să clarificăm mitul conform căruia după trecerea efectului substanțelor injectate, aspectul pielii va fi “mai rău ca înainte”, o frică a multor femei.

Jurnalul de Estetică: Când ați simțit prima dată atracție pentru această meserie?
Ioana Dragoicea: Am știut că vreau să devin doctor încă din copilarie. Este deja un cliseu, probabil. Toate fetițele vor să devină doctorițe sau balerine. Dar în cazul meu, jocul de-a doctorița s-a transformat în participări, încă din școala generală la concursuri de tipul “Sanitarii Pricepuți”, și apoi am urmat firesc, Liceul Sanitar. Am urmat apoi Universitatea de Medicină Generală “Carol Davila” din București. Drumul meu era clar. Am fost atrasă încă de la început de partea practică a profesiei de doctor, îmi doream să îmbrățișez o specialitate chirurgicală.

JDE: Povestestiți-ne despre drumul profesional de la începuturi până astăzi. Ce provocări ați avut? Cine v-a îndrumat, sprijinit?
I.D: După concursul de rezidențiat aș fi putut alege oricare dintre specialitățile chirurgicale datorită poziției obținute în urma acestui examen, dar am fost atrasă de domeniul Chirurgiei Plastice, Microchirurgiei Reconstructive și Estetice. Notorietatea profesorului Ioan Lascăr m-a atras și așa am ales să mă pregătesc în această specialitate, în clinica condusă de dânsul la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca). Și a fost una dintre cele mai bune decizii din viața mea. Cazuistica extrem de bogată a acestui spital și faptul că am fost în preajma unui chirurg desăvârșit ca domnul profesor Lascăr, ambele m-au ajutat să devin cine sunt astăzi. Nu știu cum au trecut anii de rezidențiat, a fost o muncă imensă dacă îmi amintesc nenumaratele gărzi petrecute în acest spital. După examenul de specialitate am început să mă dezvolt în domeniul Medicinei și Chirurgiei Estetice. Am reușit acest lucru prin participarea la congrese și conferințe internaționale, dar și prin stagii de pregătire în clinici prestigioase de Chirurgie Estetică din Europa.

JDE: Cum a început povestea Uptown Esthetics?
I.D: Am colaborat încă din primii ani de specialitate cu diverse clinici private, apoi mi-am deschis primul cabinet privat propriu în care am funcționat timp de cinci ani. Tot timpul am avut însă visul creării unui centru de estetică cu un spațiu mai generos, în care să ne diversificăm aria de tratamente estetice, dar pe de altă parte să oferim pacienților noștri confortul și atenția pe care le meritau. Așa a aparut Uptown Esthetics, un spațiu prietenos, cald, în care se întâmplă minuni.

JDE: Ce tip de tratamente oferiți în cadrul clinicii? Care sunt cele mai solicitate?
I.D: În cadrul clinicii oferim tratamente minin invazive (de tipul tratamentelor injectabile cu Botox, acid hialuronic, mezoterapii cu cocktail-uri de vitamine, oligoelemente, aminoacizi, PRP-plasma proprie sau “lifting vampire”), dar și non-invazive de tipul tratamentelor dermato-cosmetice. Avem la dispozitie, de asemenea, și aparatură performantă de tipul Venus Viva Skin Resurfacing System, Venus Legacy, Jet Peel, Dermapen IV etc. Combinând aceste terapii în funcție de nevoile pacientului, reușim să obținem rezultate foarte bune și durabile în timp. Cu ajutorul medicului dermatolog, dar și a unui specialist în proceduri dermato-cosmetice reușim să oferim pacientului un plan coerent de tratament, dar și de menținere a rezultatelor obținute.

JDE: Care sunt cele mai frecvente cauze ale problemelor estetice la români?
I.D: Din punctul meu de vedere modul în care arată tenul nostru depinde în proporție de 50% de genetică (ceea ce moștenim de la parinți, un anumit “pattern” de îmbătrânire), iar restul de 50% ni se datorează – stil de viață, alimentație, hidratarea necorespunzătoare, privarea de somn, stresul, fumatul, expunerea la soare etc. În Romania, problemele tenului sunt datorate în primul rând fumatului și expunerii la soare fără SPF.

JDE: Care este proporția dintre femei și bărbați care apelează la tratamente estetice?
I.D: Barbații au început să fie mai curajosi în ultimii ani, în ceea ce privește tratamentele estetice, atât cele injectabile, dar și intervențiile chirurgicale. Aproximativ 15% dintre pacienții mei sunt bărbați.

JDE: Cât de des și la ce tip de tratamente estetice apelează bărbații?
I.D: Cele mai cerute proceduri de către bărbati sunt cele de corectare a ridurilor de la nivelul frunții sau a șanțurilor nazogeniene (asta dacă e să vorbim de tratamente injectabile) sau de întinerire a zonei perioculare (și în acest caz vorbim de operațiile de blefaroplastie superioară sau inferioară pentru corecția cearcănelor). Lipoaspirația este o altă intervenție solicitată frecvent de către bărbați.

JDE: Când sunt necesare intervențiile estetice? Există o vârstă minimă sau maximă? Cât de eficiente sunt acestea în timp?
I.D: Tratamentele minim invazive pot fi necesare de la o vârstă tânără, dar nu pentru că persoana respectivă are probleme serioase la nivelul tenului, ci pentru că, prin intervenția noastră minimă putem interveni în prevenția unor riduri care pot deveni profunde. Practic, reușim să facem o prevenție a îmbătrânirii tenului (“control of aging”). Să vă dau un exemplu: există persoane cu o mimică accentuată, în urma căreia pot apărea riduri de încruntare încă de la o vârstă tânără. Dacă nu intervenim din timp, prin utilizarea unor mici doze de botox de exemplu, aceste riduri se accentuează din ce în ce mai mult cu trecerea anilor și devin mai greu de tratat. Și exemplele pot continua. Din punctul meu de vedere, vizita la medicul estetician de la o vârstă încă tânără este esențială. Acesta îți poate recomanda tratamente non-invazive sau minim invazive, în funcție de necesități, sau pur și simplu sfaturi de îngrijire a tenului. Prin utilizarea tratamentelor injectabile fără excese și sub controlul unui specialist responsabil reușim să prelungim timpul până la efectuarea unor intervenții chirurgicale la nivelul feței.

Este o falsă impresie că atunci când efectul substanțelor injectate se epuizează, fața arată mai rău ca înainte.

JDE: Când vorbim de tratamente antiaging și antirid, vorbim de același lucru? Sunt acestea diferite?
I.D: Prin tratamente antirid înțelegem procedurile care se adresează țintit unor zone cu probleme la nivelul feței: ca de exemplu tratamentul cu toxina botulinică pentru ridurile de la nivelul frunții sau de la coada ochiului (riduri de expresie, dinamice) sau tratamentul cu acid hialuronic pentru ridurile statice, cum sunt șanțurile nazogeniene (din jurul gurii). Prin tratamente antiaging putem înțelege totalitatea tratamentelor destinate îmbunătațirii calității pielii (cum sunt mezoterapiile – care utilizează compuși antiradicali liberi sau PRP – plasmă proprie), dar și anumite conduite adoptate în nutriție (Vitamine – A, C, E, oligoelemente, aminoacizi, hormoni) în scopul întineririi, evident sub îndrumarea unui specialist.

JDE: Cât timp durează efectul unui tratament cu injectare pentru cearcăne? Este dureros?
I.D: În cazul cearcănelor, dacă este să vorbim de tratamente injectabile se folosește un anumit tip de acid hialuronic, care are anumite calități pentru zona sensibilă a cearcănelor, a cărui durată de viață este de 8-9 luni. Acesta se injectează cu ajutorul unei canule atraumatice, în cantitate mică. Procedura nu este dureroasă, se folosește crema anestezică. Din punctul meu de vedere, un tratament mai bun pentru zona cearcănelor este microlipofilling-ul – umplerea cu grăsime proprie la nivelul feței. Grăsimea se recoltează de la nivelul zonei donoare, apoi se prelucrează și se injectează la nivelul zonelor cu probleme. Din grasimea injectată aproximativ 60% rezistă pe toată durata vieții. Poate fi necesar un retuș la un an de la prima procedură. Aceasta procedură trebuie să se desfășoare însă în sala de operație.

JDE: Creează tratamentele sau intervențiile estetice un fel de dependență? Există intervenții care sunt făcute doar o dată sau majoritatea necesită ședințe de menținere?
I.D: Tratamentele estetice creează un soi de dependență psihică, în sensul că te obișnuiești cu un aspect mai tânăr, mai relaxat la nivelul feței. În cazul tratamentelor injectabile, botoxul trebuie repetat la 4-6 luni, în timp ce acidul hialuronic se poate reinjecta la un an, un an și jumatate în funcție de produs, de zona injectată, dar și de particularitățile fiecărui individ (metabolizarea acidului hialuronic poate să varieze, se spune că fumatorii, de exemplu, metabolizează mai rapid acest produs).

JDE: Există cazuri când, după ce efectul unei intervenții a trecut, zona tratată să aibă un aspect mai rău ca înainte de intervenție?
I.D: Este o falsă impresie că atunci când efectul substanțelor injectate se epuizează, fața arată mai rău ca înainte! Complet fals. Dacă comparăm pozele pacientelor înainte de aceste intervenții cu pozele la 1-2 ani după, o să constatăm că, deși efectele substanțelor injectate se epuizează, fețele arată mai tinere. Cum ne explicăm aceste lucru? În cazul acidului hialuronic, deși acesta se metabolizează lent, în medie, pe parcursul unui an, este dovedit că injectarea în sine stimulează sinteza de colagen propriu, astfel efectul de întinerire persistă. În cazul botoxului injectat pentru tratamentul ridurilor de expresie, deși efectul se epuizează pe parcursul a 4-6 luni, numărul de mișcari ale musculaturii mimicii faciale este mai mic, astfel pe parcursul acțiunii botoxului – ridurile nu se accentuează și nu apar noi riduri! Vreau să subliniez în felul acesta rolul de prevenție pe care tratamentele injectabile îl au în procesul de îmbătrânire la nivelul feței, bineînteles dacă sunt conduse de un specialist responsabil.

JDE: Ce tratamente, tehnici sau produse considerați că ar trebui să dispară de pe piață?
I.D Sunt total împotriva utilizării unor fillere (produse de umplere dermică) semipermanente sau permanente (silicon de exemplu).

JDE: Există vreo diferența între esteticieni și medici esteticieni? Dar între un estetician și un chirurg plastician? Care sunt aceste diferențe?
I.D: Esteticienii nu sunt doctori. Aceștia pot efectua tratamente cosmetice la nivelul feței, peeling-uri superficiale sau alte proceduri non-invazive! Medic estetician este o titulatură incorectă, dar pătrunsă mai nou în vorbirea curentă. Eu includ în această titulatură medicii specialiști care pot efectua tratamente minim invazive de tipul tratamentelor injectabile la nivelul feței – medici de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Estetică, și medici dermatologi. Practic, în România se foloseste incorect titulatura de medic estetician, specialitatea se numește Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Estetică.

JDE: Care este diferența dintre medicina estetică și estetica și cosmetica facială?
I.D: Medicina estetică este practicată de medici (medici de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Estetică sau medici dermatologi). Estetica sau cosmetica facială este practicată de cosmeticiene sau de asistente medicale cu pregătire în cosmetică.

JDE: Ce recomandați femeilor care, deși nemulțumite de anumite aspecte, nu apelează la intervențiile estetice din cauza fricii că s-ar putea ca după să fie “mai rău”?
I.D: Le recomand doamnelor să se documenteze în legătură cu medicul la care urmează să se prezinte. Acum există online o listă a medicilor cu aviz de liberă practică în care se precizează și specialitea acestora, pe site-ul Colegiului Medicilor București. Să meargă la consultație, să întrebe despre procedurile recomandate și despre produsele care vor fi injectate. În primul rând să se informeze, nu sunt obligate să-și faca tratamentele respective la prima întâlnire cu medicul.

 

Dr. Ioana Dragoicea
Medic primar Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Estetică
Doctor în Științe Medicale
Owner @ Uptown Esthetics